Протести-мітинги в Румунії – є, а “Буковинського” питання – немає.

Нагадаємо, що 28-го листопада та 1 грудня в Бухаресті мали відбутися (і відбулися), відповідно, пікетування посольства України в Румунії та “Marsul de Ziua Nationala” – було б нелогічно проанонсувати події і потім не поінформувати громаду про їх перебіг.

Отже, 28 листопада:

Схема місцезнаходження посольства України в Румунії (джерело – офіційна веб-сторінка посольства України в Румунії)

Як бачимо – із 3566 осіб, що в процесі опитування на веб-сайті румунської націоналістичної організації Noua Dreapt?, реально прийшли “la protestul din fata ambasadei Ucrainei”, мабуть, лише найщиріші активісти:

________________________________________________________

А ось першого грудня помітингувати зібралося набагато більше народу:

_________________________________________________

Крім того, про “важливість” та актуальність “Буковинського” питання гарним свідченням є й інтерв’ю Надзвичайного і Повноважного Посла України в Румунії М.Кулика румунському виданню “Rom?nia Liber?” 1 грудня 2008 р. (або можна переглянути машинний переклад інтерв’ю – не завжди коректний, але загальний зміст передає дуже навіть непогано):

»Excelenta, tara dumneavoastra a comemorat recent 75 de ani de la Holodomor, marea foamete care a ucis milioane de oameni intre 1932- 1933. A fost aceasta foamete un act orchestrat de genocid?
Din punctul de vedere al Ucrainei, a fost. Credem cu tarie ca sunt intrunite toate motivele, argumentele, faptele istorice care dovedesc ca foametea a fost rezultatul unei politici bine definite a regimului totalitar de la acel moment. A fost politica regimului totalitar al lui Iosif Stalin indreptata in mod intentionat
impotriva poporului ucrainean, impotriva taranilor ucraineni. Desigur, in timpul Holodomorului au suferit si alte nationalitati, atat membri ai comunitatilor care traiau pe teritoriul Ucrainei, cat si in alte parti ale teritoriului Uniunii Sovietice – zone unde traiau in majoritate ucraineni, cum ar fi regiunile Kuban sau Kazahstan. Desigur, recunoastem si suferintele altor nationalitati.

Asa cum ati mentionat, sambata trecuta, la 22 noiembrie, la Kiev au avut loc cele mai importante momente ale comemorarii. Au participat multe delegatii straine, presedinti si premieri – in total 50 de delegatii au fost prezente la aniversare celor 75 de ani. Dar nu a fost un eveniment de o singura zi sau care sa fie organizat pentru o singura data. In fapt, inca de la obtinerea independentei, am inceput comemorarea Holodomorului, scoaterea la lumina a adevarului istoric pentru ca, asa cum deja bine se stie, in perioada sovietica, aceasta tragedie a fost negata de autoritatile vremii. Dupa independenta, unul dintre primele lucruri pe care le-am facut a fost reconstiturea a ceea ce s-a intamplat cu adevarat – am inceput sa documentam faptele, sa dezgropam adevarul, sa facem cercetari in arhive si sa cooperam cu alte state, in special cu cele care incepusera mai devreme cercetarea Holodomorului.

Deci dupa o lunga perioada in care nu a fost nimic de comemorat, am inceput sa onoram  memoria victimelor, a celor care au murit fara vreo vina, si vom continua sa facem acest lucru.
Nu consideram responsabila nici o tara. Vrem numai sa stabilim cu claritate ce s-a intamplat in istoria tarii noastre din mai multe motive: in primul rand, pentru a onora memoria victimelor si, in al doilea rand, pentru a fi siguri ca o astfel de crima teribila nu se va repeta in viitor si cred ca avem tot dreptul sa o numim o crima. De altfel, aceasta nu este numai pozitia Ucrainei. Holodomorul este  recunoscut de mai multe state si organizatii internationale. Luna trecuta (octombrie- n.n), Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care numeste Holodomorul o crima impotriva poporului ucrainean si o crima impotriva umanitatii.


» Are Ucraina in vedere compensatii pentru victimele acei tragedii?
Cu siguranta, aceasta nu este politica statului ucrainean. Presedintele Ucrainei, guvernul, ministrul de Externe si alti reprezentanti au spus in mod repetat ca nu cautam atribuirea unei responsabilitati. Nu vorbim despre nici un fel de compensatii si nu intentionam sa facem acest lucru nici in viitor. Nu este scopul nostru.
Scopul nostru este clar – vrem sa onoram memoria victimelor, sa restabilim adevarul si prin aceste actiuni sa incercam sa facem cunoscut acest eveniment si sa prevenim actiuni de genocid in viitor.
Desigur, la nivel individual lucrurile se vad altfel, insa eu nu cunosc nici o actiune juridica, nici un demers pentru obtinerea de compensatii din partea victimelor Holodomorului si nici nu cunosc sa existe intentii din partea organizatiilor victimelor. Au trecut totusi 75 de ani. Probabil ca mai sunt foarte putini supravietuitori ai Holodomorului si nu cred ca urmaresc obtinerea de compensatii.


» Rudele lor pot face asta…
Nu, nu se afla pe agenda guvernului si nu cunosc nici o actiune legala in acest sens. Nu este intentia Ucrainei. Vorbim de actiunile unui regim totalitar, care exista la vremea respectiva. Lucrurile s-au schimbat, guvernele s-au schimbat, acum vorbim de tari diferite. URSS nici macar nu mai exista. Deci nu vorbim de compensatii. Mobilurile noastre sunt morale, nu materiale.


»D-le ambasador, Curtea Internationala de Justitie va da un verdict in cazul diferendului privind Insula serpilor in 2009. Totusi, guvernul ucrainean a anuntat recent planuri privind infiintarea unei zone economice libere in Insula serpilor. Cum trebuie interpretat acest anunt?
Nu cred ca exista vreo legatura cu verdictul CIJ. Decizia a fost anuntata cand a fost elaborata, iar Insula serpilor este parte a teritoriului Ucrainei. Ca parte a teritoriului sau suveran, Ucraina dezvolta aceasta zona. Se intelege probabil ca dezvoltarea economica in aceasta zona nu este usoara din punct de vedere economic si de aceea guvernul ucrainean a decis sa dezvolte o zona economica libera…
Dar in principiu, asa cum am spus, insula este parte a teritoriului Ucrainei si Ucraina incearca sa asigure o dezvoltare corespunzatoare si sa asigure standardul de viata al celor care traiesc acolo. In plus, Curtea nu decide asupra suveranitatii insulei – oricare va fi verdictul CIJ, insula va ramane parte a Ucrainei. Numai influenta insulei asupra liniei de delimitare va fi decisa, iar aceasta se afla la kilometri departare de teritoriul efectiv al insulei…


» Statutul Insulei serpilor – de stanca sau insula locuibila – are o influenta asupra acestei delimitari. Este Insula serpilor locuibila sau nu?
Insula a fost deja locuita… si, apropo, decizia guvernului ucrainean nu este decat in stadiul de proiect de lege care a fost trimis parlamentului. Deci ma intreb ce va aparea mai devreme, verdictul CIJ sau legea ucraineana privind infiintarea zonei economice libere. Deci nu cred ca exista vreo corelatie intre acest proiect de lege si diferendul de la CIJ.


» Implementarea verdictului CIJ va fi automata sau va fi necesara incheierea unui act bilateral intre Kiev si Bucuresti?
Sa lasam aceasta chestiune avocatilor. Ei cunosc problemele si ce este necesar. Ca ambasador aici, am inteles ca ambele parti recunosc jurisdictia Curtii, deci vor recunoaste verdictul si, daca instanta ofera o linie, vom avea o linie de delimitare recunoscuta de ambele tari. Cum vom implementa in teren, aceasta este o chestiune pentru avocati. Dar vom avea aceasta linie dupa verdict, ceea ce inseamna ca chestiunea delimitarii va fi inchisa.


» D-le ambasador, Ucraina a anuntat recent si reluarea lucrarilor la Canalul Bastroe, dupa ce initial anuntase suspendarea lor. A reusit Ucraina sa gaseasca o modalitate de a evita impactul ecologic negativ al acestei constructii asupra Deltei Dunarii?
Cred ca in  aceasta chestiune ne indreptam in directia cea buna. Guvernul ucrainean a anuntat ca, inainte de inceperea oricarei activitati de renovare a acestui canal, prevederile Conventiei de la Espoo vor fi indeplinite. Am suspendat lucrarile si, la momentul respectiv, am precizat ca le vom relua cu implementrea prevederilor Conventiei Espoo.
Asa cum s-a mentionat la reuniunea Conventiei din octombrie de la Geneva, Ucraina actioneaza in cadrul international oferit de Conventie.
La nivel bilateral, la inceputul lui septembrie am notificat Romania cu privire la proiect. Aceasta este prima etapa consemnata de Conventie. In termen de sase saptamani partea notificata trebuie sa-si declare interesul pentru aceasta chestiune, ceea ce Romania a si facut.

Acum ne aflam la inceputul unei alte etape, in care vom organiza o consultare cu societatea civila, cu experti si cu populatia si autoritatile locale cu privire la acest proiect. In Conventie sunt precizate clar termenele de organizare a acestor evenimente. Am avut deja o intalnire la nivel de experti pentru a stabili programul acestor consultari si lucrurile sunt aproape de a fi convenite. In orice caz, nici o lucrare nu va fi reluata inainte ca toate prevederile Conventiei Espoo sa fie indeplinite. Aceasta este pozitia Ucrainei.

Desigur, avem o viziune diferita de cea a Romaniei cu privire la impactul ecologic. Noi credem cu tarie ca proiectul nu are o influenta substantiala asupra Deltei Dunarii pentru ca este de fapt reinnoirea unei constructii care deja exista.
Dar cred ca trebuie sa lasam expertii sa se consulte. Ei stiu cel mai bine detaliile fizice, ecologice si maritime ale acestui proiect.
In principiu, implementam prevederile Conventiei si ne indreptam spre cea de-a doua etapa mentionata in textul Conventiei. Vom vedea care vor fi rezultatele acestor consultari. Ca diplomat, sarcina mea este sa stabilesc si sa facilitez cooperarea intre politicieni, experti, intre cele doua parti. Atat timp cat avem o cooperare, cred ca orice chestiune isi poate gasi solutiile.

» “Ministrul Apararii nu a numit Romania o amenintare”
D-le ambasador, tara dvs. asteapta in decembrie decizia NATO privind aderarea Kievului la Planul de Actiune pentru Aderare (MAP). Cu toate acestea, foarte recent, intr-o emisiune TV, ministrul ucrainean al Apararii, Iuri Iehanurov, a identificat Romania – un membru NATO – drept o amenintare pentru securitatea Ucrainei…
Nu cunosc nici o declaratie in care domnul Iehanurov sa se fi referit la Romania in acest fel. Am citit si eu on-line stenograma emisiunii – pentru ca am vazut ce a aparut in presa romaneasca – si nu este nici un fel de mentiune cu privire la Romania. Ne putem intoarce la aceasta intrebare daca dumneavoastra veniti cu inregistrarea emisiunii si gasiti referirea la Romania.

Dar consider ca nu am ce sa comentez pentru ca nu este nimic de comentat. Cel putin daca ne bazam pe stenogramele emisiunii. Am comentat deja la momentul aparitiei articolelor… Suntem tari vecine, prietene si nu cred ca cineva in Ucraina se simte amenintat de Romania si presupun ca nici in Romania nimeni nu se considera amenintat de Ucraina. Incercam sa dezvoltam o relatie de prietenie intre vecini si cred ca tarile noastre au un dialog politic activ, relatii comerciale active…
Repet, nu am vazut declaratia despre Romania si pentru ca nu este pozitia Ucrainei imi pot imagina foarte greu ca a existat o astfel de declaratie in timpul emisiunii despre care vorbim.

Conform transcriptului emisiunii pe care l-am vazut noi, dl Iehanurov facea o paralela intre diferendul romano-ucrainean privind Insula serpilor si cel care opune Ucraina Rusiei cu privire la insula Tuzla din Stramoarea Kerci…
Repet, este vorba probabil de o interpretare… As face un apel la presa din Romania sa fie mai exacta in interpretare si sa solicite clarificari de la ambasada sau chiar de la sursa, pentru ca toti oficialii ucraineni sunt deschisi presei.
Privitor la chestiunea de delimitare (a platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra – n.n) pe care o au Ucraina si Romania la Curtea Internationala (CIJ) de Justitie, reprezinta in mod evident o modalitate civilizata si un exemplu pozitiv de solutionare a disputelor internationale… Este un mod pozitiv si sper ca in curand aceast capitol al relatiilor noastre va fi incheiat pentru ca toata lumea, jurnalistii, economistii si avocatii sa poata sa se gandeasca la modurile de cooperare in zona, si nu la delimitari.

Для тих, хто не володіє румунською мовою чи не має бажання читати довге інтерв’ю (або машинний переклад) – відзначу, що жодним словом не обмовилися ані пан посол, ані інтерв’юер про Буковину.
Говорили про Голодомор, про Зміїний, про порівняння Єхануровим агресії з боку Румунії стосовно о.Зміїного із агресією Росії через Тузлу; також – про зміцнення добросусідських відносин та виключну цивілізованість розв’язання суперечки стосовно Зміїного (тобто через Міжнародний Суд).

І жодного слова про Буковину, і жодного слова про пікетування посольства України в Румунії, і жодного слова про 90 річницю від приєднання Північної Буковини до Румунського королівства в 1918 році.

КРІМ ТОГО, хочу також нагадати, що Румунія є членом NATO, куди вступити можна лише за умови відсутності БУДЬ-ЯКИХ територіальних претензій.
Тобто в політичному контексті “Буковинського” питання як такого просто не існує і існувати не може: територія України є неподільною, і ніхто на Північну Буковину не претендує.

Бо, пам’ятаю, і пан Литвин (тепер вже – голова Верховної Ради України) якось наголошував на неподільності території України коли його запитували про відносини з Румунією – так, ніби хтось претендує на цю саму територію!
Гадаю, спекулювання територіальним моментом наразі є абсолютно недоречним та безпідставним – і хвороблива реакція деяких мережевих ресурсів на оприлюднення історичних фактів та висвітлення нинішніх подій, які стосуються Буковинського краю, також.

______________________________________________


Tags: , , , ,